Ghid pentru părinți
Româna în clasa a VI-a: cazurile, complementele, versificația și primul text argumentativ
Ce se învață în clasa a VI-a la română: diftong și hiat, modurile verbului, predicatul nominal, cazurile, complementele și circumstanțialele, textul narativ, descriptiv și argumentativ.
Clasa a VI-a e anul în care propoziția se desface în părți. Copilul învață cazurile substantivului, predicatul nominal, complementele și circumstanțialele, adică analiza sintactică pe care o va face până la Evaluarea Națională. La literatură apar versificația, limbajul figurat și primul text argumentativ. Ce urmează e scris pe programa școlară de gimnaziu (ordinul ministrului 3393/2017), în ordinea cursului nostru.
Ce e nou
- Diftong, triftong, hiat și cum se deosebesc; sensul de bază, secundar, propriu și figurat al cuvintelor.
- Modurile verbului: conjunctivul, condiționalul-optativ, imperativul, pe lângă indicativul de anul trecut.
- Predicatul nominal: verbul copulativ „a fi” și numele predicativ; când „a fi” nu e copulativ.
- Subiectul neexprimat: inclus și subînțeles.
- Cazurile: nominativ, acuzativ, dativ, genitiv, vocativ, cu funcțiile lor.
- Complementele și circumstanțialele: direct, indirect, prepozițional; de loc, de timp, de mod.
- Pronumele pe cazuri, formele accentuate și neaccentuate, pronumele reflexiv; adverbul.
- Textul narativ literar cu autor, narator, persoana a III-a și persoana I, momentele subiectului; textul descriptiv cu portretul și tabloul; versificația cu rimă, măsură, ritm; epitetul și enumerația; textul argumentativ cu structura lui.
Ordinea materiei
| Etapa | Ce se lucrează |
|---|---|
| fonetică și vocabular | diftong, triftong, hiat; sensurile cuvintelor, rolul contextului |
| verbul | modurile noi: conjunctiv, condițional-optativ, imperativ |
| predicatul nominal și subiectul | copulativul „a fi”, numele predicativ, acordul; subiectul inclus și subînțeles |
| cazul substantivului | nominativ, acuzativ, dativ, genitiv, vocativ; funcțiile pe cazuri |
| complemente și circumstanțiale | direct, indirect, prepozițional; de loc, de timp, de mod; cum le deosebești |
| pronumele, adjectivul, adverbul | pronumele personal pe cazuri, reflexivul; adverbele de mod, timp, loc |
| textul narativ și descriptiv | narator, persoana narațiunii, momentele subiectului; portretul, tabloul |
| versificație și limbaj figurat | vers, strofă, rimă, măsură, ritm; epitetul, enumerația |
| textul argumentativ | structura, argumentul bun, cum îl recunoști |
| citit, plan, rezumat | planul textului, regulile rezumatului, vorbirea directă și indirectă |
| tipare textuale și vorbire | narativ, descriptiv, explicativ; contextul de comunicare, dicția, parafrazarea |
Cursul de română pentru clasa a VI-a are 136 de competențe în această ordine.
Unde se împotmolesc copiii
La predicatul nominal. „Ana este elevă” are predicat nominal; „Ana este în clasă” are predicat verbal. Diferența stă în ce face „a fi” în propoziție și se învață cu perechi de exemple puse alături.
La cazuri. Întrebările pe cazuri („cui?”, „al cui?”) se învață repede; dificultatea vine când același substantiv trebuie pus în cazul cerut de o funcție. Genitivul și dativul se confundă cel mai des.
La complement sau circumstanțial. Complementul completează verbul (pe cine, ce, cui), circumstanțialul spune împrejurarea (unde, când, cum). Ordinea întrebărilor rezolvă majoritatea cazurilor; excepțiile se învață pe exemple.
La rezumat. Rezumatul e la persoana a III-a, la un singur timp, fără dialog, fără păreri. Copilul povestește; cerința cere să rezume. Regulile se exersează pe texte scurte.
La textul argumentativ. Prima încercare e de obicei o părere fără argumente sau argumente fără exemple. Structura (teză, argumente cu exemple, concluzie) se dă ca schemă și se umple de cinci ori până iese.
Legătura cu ce urmează
Cazurile, complementele și circumstanțialele de acum sunt exact ce se analizează în frază în clasa a VIII-a, când propozițiile devin subordonate. Versificația și figurile de stil revin la textul liric din clasa a VII-a. Iar textul argumentativ e cerut, în forme tot mai lungi, până la bacalaureat. Cine trece prin clasa a VI-a cu sintaxa clară nu mai are de învățat sintaxă, doar de aplicat.
Ce poate face părintele
Să ceară copilului să facă, o dată pe săptămână, analiza completă a unei propoziții din caiet: fiecare cuvânt, parte de vorbire și parte de propoziție. Zece minute. Și să citească un rezumat scris de copil cu regulile în față: persoana a III-a, un singur timp, fără dialog.