Știe acasă, greșește la test: de ce ajută exercițiile amestecate

Copilul a făcut toate exercițiile de la capitolul „fracții" corect. Apoi a făcut toate exercițiile de la „procente" corect. La test, unde cele două erau amestecate cu altele, a greșit jumătate.

Se întâmplă foarte des, și explicația nu ține de atenție. Ține de felul în care sunt construite exercițiile din culegere: pe capitole, toate de același tip, unul după altul. Iar la test, nimeni nu-i spune copilului ce fel de problemă are în față.

Problema exercițiilor pe capitole

Când rezolvi douăzeci de exerciții de același tip, de la al treilea încolo nu mai alegi metoda. O știi deja: e capitolul de azi. Exersezi doar execuția — calculul, pașii.

La test sau la examen apare o competență în plus, pe care culegerea n-a exersat-o niciodată: să recunoști ce tip de problemă e și ce metodă îi trebuie. O problemă de mișcare arată, la prima vedere, ca una de proporționalitate. O problemă cu fracții dintr-un număr seamănă cu una de procente. Dacă n-ai exersat niciodată alegerea, la test alegi greșit, deși știi să faci ambele.

Ce arată studiile

Psihologii numesc metoda interleaving, adică practică amestecată: exerciții de tipuri diferite, în ordine aleatorie, în aceeași sesiune.

Cel mai citat studiu pentru vârsta școlară e al lui Taylor și Rohrer (2010), făcut chiar pe elevi de clasa a IV-a. O grupă a exersat probleme grupate pe tip, cealaltă aceleași probleme amestecate. A doua zi, la test: 77% răspunsuri corecte la grupa cu exerciții amestecate, față de 38% la grupa cu exerciții pe capitole.

Studii ulterioare, inclusiv un experiment cu clase întregi repartizate aleatoriu (Rohrer și colegii, 2020), au găsit același tipar și la o lună distanță: 61% față de 38%.

Pentru onestitate: o meta-analiză mai largă (Brunmair și Richter, 2019) arată că efectul variază mult după materie. E cel mai puternic exact acolo unde tipurile de probleme seamănă la suprafață, dar se rezolvă diferit — adică la matematica de concurs și de examen.

Partea care sperie părinții

Există un detaliu important în studiul cu elevii de clasa a IV-a. În timpul exersării, grupa cu exerciții amestecate a greșit mai mult. Abia la test s-a văzut diferența, în favoarea ei.

E normal: alegerea metodei e grea și se exersează greșind. Dacă copilul tău lucrează cu exerciții amestecate și greșește mai mult decât de obicei, nu e un semn rău. E semn că exersează exact ce i se va cere. Ce merită lăudat aici nu e scorul, ci efortul de a se întreba „ce fel de problemă e asta?".

Cum folosești metoda acasă

Nu trebuie să renunți la culegere. Trebuie doar să schimbi ordinea:

1. Întâi, câteva exerciții pe tipul nou. Când copilul învață ceva pentru prima oară, trei-patru exerciții de același tip îl ajută să înțeleagă metoda. Nu sări peste pasul ăsta.
2. Apoi amestecă. Din a doua sau a treia zi, ia câte un exercițiu din capitolul de azi, unul din cel de săptămâna trecută și unul din cel de acum o lună. Taie-le cu foarfeca dintr-o fișă, dacă e nevoie, și pune-le într-un plic.
3. Întreabă înainte de rezolvare: „Ce fel de problemă e asta? De unde știi?" Răspunsul la întrebarea asta e competența pe care o construiești.
4. Înainte de o lucrare mare, lucrează doar amestecat. Un test de recapitulare cu exerciții din tot semestrul, în ordine aleatorie, seamănă mai mult cu lucrarea decât orice capitol.

Cum facem noi asta pe Nivelo

Pe Nivelo, fiecare competență începe cu exemple rezolvate și exerciții de același tip, cât să se formeze metoda. După ce copilul o stăpânește, exercițiile ei încep să apară amestecate cu ale altor competențe, iar o competență nu e considerată învățată până nu a fost rezolvată corect și în context amestecat, și după câteva zile de pauză.

La cursul pentru Micii Campioni și la simulările pentru Evaluarea Națională, asta înseamnă că problemele vin ca la concurs: fără titlul capitolului deasupra.

Poți încerca 14 zile, fără card: creează un cont de părinte. Iar pentru celelalte metode cu cea mai solidă evidență, citește de ce uită copilul până la test.