Sari la conținut
Nivelo
Temă activă: luminoasăÎncearcă gratuit
← Toate cursurile

Limba română · Clasa a XI-a

Limba și literatura română · clasa a XI-a

Istoria literaturii române de la originile limbii la romanul interbelic: perioada veche, pașoptismul, junimismul, romantismul, realismul, simbolismul; norma și uzul limbii; documentarea, citarea, eseul și dezbaterea.

Despre acest curs

Idei care capătă sens.

Cele 112 competențe din programa de „Limba și literatura română” pentru clasa a XI-a, aprobată prin OMEC 3252/2006: trunchiul comun în întregime, plus textele din curriculumul diferențiat A (Cantemir, Țiganiada, marii clasici, jurnalul de lectură, recenzia, prezentarea de carte) și discursul de specialitate din CD B, marcate „(CD A)” și „(CD B)”. Cronologia programei rămâne firul, dar fiecare epocă e spartă în lecții de-o idee: latinitate și dacism cu textele fiecărei tabere; Varlaam, Biblia de la București, Antim, Miron Costin; cronicarii; umanismul și iluminismul; pașoptismul cu „Dacia literară” și formele hibride; Miorița și Meșterul Manole față de textul cult; Junimea și Maiorescu; romantismul în nouă lecții, cu Alexandrescu, Heliade, Negruzzi și trei texte din Eminescu; Slavici și Caragiale; simbolismul european și cel românesc; Coșbuc, Goga, Iosif; romanul interbelic psihologic și al experienței. Limba urmează lista programei — norma evolutivă, uzul, variantele, registrele, neologismele —, iar documentarea, bibliografia, citarea, sinteza, paralela, eseul, dezbaterea și prezentarea orală au domeniile lor.

Programa cursului

Ce învață copilul, lecție cu lecție.

112 lecții în 17 domenii, aproximativ 16 ore de lucru. Fiecare lecție are explicații, exemple rezolvate și exerciții cu indicii.

1. Originile limbii și ale culturii române6 lecții
  1. Originile limbii româneLatina populară, substratul traco-dac, superstratul slav; ce înseamnă „limbă romanică”.
  2. Evoluția limbii româneRomâna comună, dialectele, primele texte, limba literară și etapele ei.
  3. Latinitate și dacism: ce e disputaDouă fundamente revendicate; de ce contează; cum se pune o problemă într-un studiu de caz.
  4. Textele latinității: Asachi, Alecsandri, Hasdeu„La Italia”, „Cântecul gintei latine”, „Perit-au dacii?”.
  5. Textele dacismului: Eminescu, Pârvan, Blaga„Memento mori”, „Getica”, „Revolta fondului nostru nelatin”.
  6. Cum se face un studiu de cazEtape: documentare, selecția fragmentelor, prezentare, discuție; grupa, rolurile, evaluarea.
2. Perioada veche: dimensiunea religioasă5 lecții
  1. Cultura veche: contextulSecolele XV–XVIII: slavona, tiparul, mănăstirile; literatura religioasă ca început; ce înseamnă „dimensiune religioasă a existenței”.
  2. Varlaam, „Cazania” (1643)„Carte românească de învățătură”: predicile, limba, adresarea către toată seminția românească.
  3. Biblia de la București (1688)Prima traducere integrală; Șerban Cantacuzino, frații Greceanu; rolul în unificarea limbii literare.
  4. Antim Ivireanul, „Didahiile”Predicile mitropolitului: oratorie, imagini, mustrare; retorica religioasă.
  5. Miron Costin, „Viiața lumii”Primul poem filozofic românesc: fortuna labilis, deșertăciunea; prozodia, sursele biblice.
3. Perioada veche: conștiința istorică7 lecții
  1. Grigore Ureche, „Letopisețul Țării Moldovei”De la Dragoș la Aron Vodă; „de la Râm ne tragem”; portretul lui Ștefan cel Mare.
  2. Miron Costin, cronicarulLetopisețul (1595–1661) și „De neamul moldovenilor”: umanismul, argumentarea originii latine.
  3. Ion Neculce, „Letopisețul” și „O samă de cuvinte”Cronica memorialistică, legendele istorice (42), oralitatea, farmecul povestirii.
  4. Cronicile munteneștiLetopisețul Cantacuzinesc, Radu Popescu, Radu Greceanu, stolnicul Constantin Cantacuzino; partizanatul, stilul.
  5. Formarea conștiinței istorice: sintezăCe au făcut cronicarii: originea, unitatea, continuitatea; de la cronică la istoriografie.
  6. Dimitrie Cantemir, „Istoria ieroglifică” (CD A)Primul roman alegoric; animalele, cheia, stilul baroc; „Descriptio Moldaviae”.
  7. Ion Budai-Deleanu, „Țiganiada” (CD A)Epopeea eroicomică: subiectul, alegoria, comicul, notele de subsol; iluminismul.
4. Umanismul și iluminismul4 lecții
  1. Umanismul europeanRenașterea, redescoperirea Antichității, omul ca măsură; Erasmus, Petrarca, Montaigne.
  2. Umanismul românescCronicarii și Cantemir: latinitatea, educația, istoria ca argument; umanism întârziat, de expresie religioasă.
  3. Iluminismul europeanRațiunea, Enciclopedia, progresul, despotismul luminat; Voltaire, Rousseau, Montesquieu.
  4. Școala ArdeleanăMicu, Șincai, Maior, Budai-Deleanu: latinitatea, „Supplex Libellus Valachorum”, alfabetul latin, învățământul.
5. Pașoptismul6 lecții
  1. Epoca pașoptistă: contextul1830–1860: Regulamentul Organic, revoluția de la 1848, Unirea; generația; presa; romantismul ca program.
  2. „Dacia literară” și „Introducția” lui Kogălniceanu (1840)Programul: literatură națională, originală, critică obiectivă, unitate; sursele de inspirație.
  3. Rolul literaturii în perioada pașoptistă: studiu de cazLiteratura ca instrument: educație, unitate, luptă; articolele de doctrină; scriitorul-cetățean.
  4. Forme hibride ale civilizației: Russo, Alecsandri, Ghica„Iașii și locuitorii lui la 1840”, „Balta Albă”, „Iorgu de la Sadagura”, „O călătorie…”: Orientul și Occidentul în aceeași casă.
  5. România, între Orient și Occident: dezbatereaBalcanism (Anton Pann, Ion Barbu), polemici interbelice (Rebreanu, Ralea), istoriografie (Djuvara, Panaitescu); argumente și contraargumente.
  6. Cum se face o dezbatereMoțiunea, echipa afirmatoare și cea negatoare, argumente, contraargumente, eseul de reflecție.
6. Literatura populară și descoperirea ei5 lecții
  1. Descoperirea literaturii populareRomantismul și folclorul; Alecsandri, „Poezii poporale. Balade” (1852–1853); Herder; culegerea și „îndreptarea”.
  2. Specificul literaturii populareOralitate, anonimat, caracter colectiv, sincretism, variante; speciile.
  3. „Miorița”Baladă: subiectul, ciobanul, testamentul, alegoria moarte-nuntă; variantele; interpretări (Blaga, Eliade).
  4. „Monastirea Argeșului” (Meșterul Manole)Balada: jertfa zidirii, mitul creației, Ana, finalul; variante balcanice.
  5. Textul cult față în față cu cel popularBlaga, „Meșterul Manole” (1927); Sadoveanu, „Baltagul” și Miorița: ce ia și ce schimbă autorul cult.
7. Junimismul și marii clasici5 lecții
  1. Junimea și „Convorbiri literare”Iași, 1863–1864; Maiorescu, Carp, Negruzzi, Pogor, Rosetti; spiritul junimist; revista (1867).
  2. Maiorescu, „În contra direcției de astăzi în cultura română” (1868)Teoria formelor fără fond: teza, exemplele, concluzia.
  3. Maiorescu, „Direcția nouă în poezia și proza română” (1872)Canonul junimist: Eminescu în frunte; criteriile; „O cercetare critică asupra poeziei” (1867).
  4. Criticismul junimist: studiu de cazCe a schimbat: criteriul estetic, limba, spiritul critic; adversarii; moștenirea.
  5. Marii clasici: diversitate tematică, stilistică și de viziune (CD A)Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici: patru lumi, patru stiluri, în aceeași epocă.
8. Romantismul9 lecții
  1. Romantismul europeanTrăsături: sentimentul, imaginația, natura, istoria, folclorul, geniul, evaziunea; Byron, Hugo, Lamartine, Novalis.
  2. Romantismul românesc: etapelePașoptist, eminescian, prelungiri; ce e specific.
  3. Grigore Alexandrescu, „Umbra lui Mircea. La Cozia”Meditația romantică: ruinele, noaptea, istoria, umbra; structura.
  4. Ion Heliade Rădulescu, „Zburătorul”Balada cultă: mitul erotic, cele trei părți, pastelul nocturn, dialogul babelor.
  5. Costache Negruzzi, „Alexandru Lăpușneanul”Nuvela istorică (1840): capitolele și motto-urile, personajul, scena ospățului, „proști, dar mulți”.
  6. Eminescu, „Luceafărul” (1883)Sursele, cele patru tablouri, geniul și omul comun, alegoria; prozodia.
  7. Eminescu, „Floare albastră”Idila și meditația: cele două voci, motivul florii albastre (Novalis), finalul; „Sara pe deal”.
  8. Eminescu, „Scrisoarea I”Cosmogonia, bătrânul dascăl, geniul și posteritatea, satira; „Glossă”, „Odă (în metru antic)”.
  9. Temele romantice la Eminescu: sintezăNatura, iubirea, timpul, istoria, geniul, cosmicul; motivele; viziunea.
9. Realismul4 lecții
  1. Realismul europeanTrăsături: observația, tipicul, socialul, determinismul, obiectivitatea; Balzac, Flaubert, Tolstoi, Dickens.
  2. Slavici, „Moara cu noroc” (1881)Nuvela realist-psihologică: Ghiță, Lică, Ana; banul, conflictul interior, finalul.
  3. Caragiale, proza: „În vreme de război”, „O făclie de Paște”Nuvela psihologică: obsesia, nebunia, tehnica gradației; naratorul rece.
  4. Realismul în proza românească: repereDe la Negruzzi și Filimon la Slavici, Caragiale, Rebreanu, Preda; realismul ca metodă durabilă.
10. Simbolismul6 lecții
  1. Simbolismul european: Baudelaire și corespondențele„Florile răului” (1857), „Corespondențe”: sinestezia, simbolul, urâtul frumos; precursorul.
  2. Verlaine, Mallarmé, Rimbaud: artele poetice„Art poétique” (muzica înainte de toate), sugestia (Mallarmé), „Scrisoarea vizionarului”, „Vocale” (Rimbaud).
  3. Trăsăturile simbolismuluiSimbol, sugestie, sinestezie, muzicalitate, corespondențe, versul liber, temele.
  4. Macedonski: „Literatorul”, „Noapte de decemvrie”, rondelurileTeoretician (1880, „Poezia viitorului”), poet: emirul și drumul spre Meka, rondelul rozelor.
  5. Minulescu, Petică, Anghel„Romanțe pentru mai târziu” (retorica, ironia); Petică, „Fecioara în alb”; Anghel, „În grădină” (florile).
  6. Simbolismul românesc: etapele și moștenireaMacedonski și „Literatorul”, faza Minulescu–Petică–Anghel, Bacovia; ce lasă modernismului.
11. Prelungiri ale romantismului și clasicismului3 lecții
  1. George Coșbuc„Balade și idile” (1893): „Nunta Zamfirei”, „Moartea lui Fulger”, „Noi vrem pământ”; satul, ritualul, clasicismul formei.
  2. Octavian Goga„Poezii” (1905): „Rugăciune”, „Oltul”, „Noi”; poetul-mesianic, Ardealul, jalea.
  3. St. O. Iosif și sensul „prelungirilor”„Patriarhale” (1901), lirica intimistă; de ce se numesc prelungiri: forme vechi într-o epocă nouă.
12. Romanul interbelic8 lecții
  1. Perioada interbelică: contextulRomânia Mare, urbanizarea, revistele; modernism și tradiționalism; Lovinescu, „Sburătorul” (1919), sincronismul.
  2. Tipologia romanului interbelicIbrăileanu: creație și analiză; Camil Petrescu și Proust; obiectiv/subiectiv, tradițional/modern, doric/ionic.
  3. Rebreanu, „Pădurea spânzuraților” (1922)Romanul psihologic: Apostol Bologa, conflictul de conștiință, cele patru cărți, simbolurile.
  4. Camil Petrescu, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” (1930)Ștefan Gheorghidiu, Ela; cele două cărți, narațiunea la persoana I, memoria involuntară, autenticitatea.
  5. Papadat-Bengescu, Ibrăileanu, Holban, Gib Mihăescu„Concert din muzică de Bach”, „Adela”, „Ioana”, „Rusoaica”: analiza, gelozia, obsesia; feminitatea la Bengescu.
  6. Eliade, „Maitreyi” (1933)Romanul experienței: India, Allan și Maitreyi, jurnalul și retrospectiva, autenticitatea trăirii; „Nuntă în cer”.
  7. Blecher, „Întâmplări în irealitatea imediată” (1936)Proza experienței și a corpului: crizele, irealitatea, obiectele; modernitatea.
  8. Modele epice în romanul interbelic: studiu de cazCu romanele știute: narator, perspectivă, construcție, personaj.
13. Curentele în context european; literatura și pictura5 lecții
  1. Curentele românești în context european: sinopsisulDecalajul și recuperarea: umanism, iluminism, romantism, realism, simbolism, modernism; sincronism.
  2. Texte din literatura universală, în paralel (CD A)Un text european lângă unul românesc din același curent: Hugo–Alexandrescu, Balzac–Slavici, Verlaine–Minulescu.
  3. Cărțile de istoria literaturii române (CD A)Călinescu, Lovinescu, Iorga, Manolescu, Negrici: cum se prezintă o carte de istorie literară; ce vede fiecare.
  4. Limbajul literaturii și limbajul picturiiCuvânt și imagine; timp și spațiu; ce poate una și nu poate cealaltă; ekphrasis.
  5. O temă în două artePictura religioasă medievală și literatura religioasă; natura în poezia și pictura romantică; satul la Grigorescu și la Coșbuc.
14. Lectură și interpretare7 lecții
  1. Cheile de lecturăTitlul, incipitul, simbolul central, personajele, finalul: de unde se intră în text; anticipările.
  2. Înțelegerea globală și analiza elementelorDe la primul sens la sensurile textului; ce elemente conduc la înțelegere; verificarea ipotezelor.
  3. Textele nonliterare ca surseDoctrină, istorie, filozofie, știință, eseu, memorii: cum se citesc pentru un studiu de caz; ce dau și ce nu.
  4. Viziune despre lume, teme și motive, concepții despre artăCe e o viziune; cum se compară viziunile a două texte; concepția despre artă în artele poetice.
  5. Lectura criticăEvaluarea celor citite: criterii, distanță, judecată argumentată.
  6. Lectura creativăExtrapolarea, interpretarea personală, raportarea la propria experiență; limitele: textul decide.
  7. Jurnalul de lectură (CD A)Ce se notează, cum, la ce folosește; de la notă la interpretare.
15. Norma și uzul limbii11 lecții
  1. Norma literară: aspecte evolutiveNorma se schimbă: DOOM 1982, 2005, 2021; de ce; exemple; cine hotărăște.
  2. Uzul diversificat al limbii literareLimba literară nu e una: registre, stiluri, situații; adecvarea ca normă.
  3. Variantele literare libereDouă forme admise; ce e liber și ce nu.
  4. Registrele stilisticeSolemn, neutru, familiar, vulgar; cult, popular; adecvarea la situație și la text.
  5. Neologismele: împrumutate și formate în interiorul limbiiÎmprumut, calc, derivare cu afixe neologice; adaptarea.
  6. Variante ortoepice, ortografice și morfologiceAccent, grafie, forme: ce admite DOOM și ce nu.
  7. Denotație, conotație și sensurile în contextReluare la textele epocii: sensul cuvintelor vechi, sensul figurat, contextul care decide.
  8. Expresivitatea structurilor morfologice și sintacticeTimpuri, persoane, cazuri, topică, repetiții, elipse cu valoare stilistică, în textele studiate.
  9. Figuri de stil și procedee de expresivitate: sistematizareTropi, figuri de construcție, de sunet; procedee; rolul lor în interpretare.
  10. Fonetică, vocabular, morfologie: sistematizare (CD B)Recapitularea achizițiilor din gimnaziu într-un tablou.
  11. Discursul și limbajele de specialitate (CD B)Didactic, administrativ, teologic: termeni, structuri, formule; în legătură cu o epocă.
16. Documentare, citare, redactare10 lecții
  1. Sursele de documentareCărți, studii, reviste, arhive, internetul: cum se aleg, cum se evaluează.
  2. Fișele de lucru și sinopsisulFișa de lectură, fișa de citat, fișa de idei; sinopsisul unei epoci; materialele documentare.
  3. Indicarea bibliografieiNorma: autor, titlu, editură, loc, an; ordinea; articolul, capitolul, pagina de internet.
  4. Normele cităriiCitatul exact, ghilimelele, trimiterea, parafraza cu sursa; plagiatul și ce e.
  5. Analiza și comentariulAnaliza: descompunerea pe niveluri; comentariul: interpretare argumentată a unui fragment.
  6. Sinteza și paralelaSinteza: mai multe texte, o idee; paralela: două texte, criterii comune, asemănări și deosebiri.
  7. Eseul structurat: etapele redactăriiCerințele ca schelet; planul, ciorna, redactarea, revizia; introducere, cuprins, încheiere.
  8. Eseul liberTema, unghiul, vocea; libertatea și coerența; exemple din eseistica română.
  9. Recenzia și cronica unui eveniment cultural (CD A)Recenzia de carte: prezentare, evaluare, recomandare; cronica: evenimentul, contextul, opinia.
  10. Documentele domeniului de specializare (CD B)Completarea și redactarea: proces-verbal, referat, planificare, cerere oficială; formule și rubrici.
17. Argumentare și comunicare orală11 lecții
  1. Structurile discursive: narativ, descriptiv, argumentativ, informativCum se recunosc în texte literare și nonliterare; cum se combină.
  2. Tehnicile argumentăriiTeză, argumente, dovezi, contraargument respins, concluzie; tipuri de argumente; conectorii.
  3. Eseul argumentativPe o temă literară sau culturală: teza, două-trei argumente cu exemple, contraargument, concluzie.
  4. Interpretări și judecăți de valoare în critică: compararea lorCălinescu și Lovinescu despre același autor; cum se cântăresc argumentele; judecata proprie.
  5. Raționamente specifice domeniului de specializare (CD A/B)Cum argumentează filologul, pedagogul, teologul, juristul: premise, autorități, tipuri de dovezi.
  6. Ascultarea activă și exprimarea opinieiReformularea, întrebarea, semnalele; opinia formulată cu argument, fără atac.
  7. Monologul informativ și argumentativStructura, timpul, sprijinul vizual; de la informare la convingere.
  8. Prezentarea orală a rezultatelor unei documentăriStudiul de caz în fața clasei: structură, selecție, citate, întrebări; evaluarea.
  9. Dezbaterea: strategii oraleDiscursul de deschidere, respingerea, întrebările, concluzia; ton și timp.
  10. Adecvarea discursului oral la situațiePublic, scop, loc, timp; registru, ton, ținută; conversația și strategiile dialogului.
  11. Prezentarea de carte (CD A)Cartea în cinci minute: ce e, de ce contează, un fragment, o recomandare.

Un parcurs pe care îl construim pas cu pas

  • Înțelege

    Explicații și exemple rezolvate pentru ideile cursului.

  • Exersează

    Încearcă singur și cere un indiciu când ai nevoie.

  • Consolidează

    Revino la ce merită exersat și urmărește ce ai înțeles.

Cursuri înrudite