Sari la conținut
Nivelo
Temă activă: luminoasăÎncearcă gratuit
← Toate cursurile

Limba română · Clasa a XII-a

Limba și literatura română · clasa a XII-a

Poezia interbelică (Bacovia, Arghezi, Blaga, Barbu), avangarda, modernism și tradiționalism; literatura sub comunism, poezia, romanul și teatrul postbelic, postmodernismul; exprimarea corectă și nuanțată, discursul, eseul de bacalaureat.

Despre acest curs

Idei care capătă sens.

Cele 91 de competențe din programa de „Limba și literatura română” pentru clasa a XII-a, aprobată prin OMEC 5959/2006: trunchiul comun în întregime, plus studiile de caz din curriculumul diferențiat A (fronda interbelică, formele criticii, jurnalul și memoriile după 1990, deixis și anaforă, Gramatica Academiei, prefața) și sintaxa cu discursul de specialitate din CD B, marcate „(CD A)” și „(CD B)”. Fiecare mare poet interbelic are domeniul lui — Bacovia, Arghezi, Blaga, Barbu —, avangarda și fronda stau împreună, cu Urmuz, Tzara, Vinea, Voronca și „Nu”-ul lui Ionescu, iar perioada postbelică e spartă în context (comunism, cenzură, rezistență, generații), poezie (de la Doinaș la Cărtărescu), roman (Preda, obsedantul deceniu, miticul, textualismul, după 1980), dramaturgie (Ionescu, Sorescu, Mazilu, Vișniec) și postmodernism. Limba primește un domeniu întreg pentru greșelile fine ale programei — anacolut, paronime, pleonasm, cacofonie, punctuație —, discursul publicistic și politic, dezbaterea și polemica civilizată au domeniul lor, iar redactarea pregătește eseul de bacalaureat.

Programa cursului

Ce învață copilul, lecție cu lecție.

91 de lecții în 17 domenii, aproximativ 14 ore de lucru. Fiecare lecție are explicații, exemple rezolvate și exerciții cu indicii.

1. Poezia interbelică: direcțiile4 lecții
  1. Modernism și tradiționalismCele două direcții ale poeziei interbelice: revistele, ideile, poeții; ce le desparte, ce le unește.
  2. Textele de doctrină: Lovinescu, Crainic, Iorga, Pompiliu Constantinescu„Istoria civilizației române moderne”, „Sensul tradiției”, „Tradiționalism sau modernism?”: tezele, argumentele.
  3. Poeți ai celor două direcții: Pillat, Voiculescu, Fundoianu, Philippide, ManiuTradiționaliștii („Gândirea”) și moderniștii, dincolo de cei patru mari.
  4. Diversitate tematică, stilistică și de viziune în poezia interbelică: studiu de cazBacovia, Arghezi, Blaga, Barbu față în față: patru universuri, patru limbaje.
2. George Bacovia4 lecții
  1. Universul bacovianOrașul de provincie, ploaia, toamna, cimitirul, plumbul; nevroza; simbolism și dincolo de el.
  2. „Plumb” (1916)Poezia și volumul: sicriele de plumb, amorul de plumb, aripile; simetria strofelor; monotonia ca procedeu.
  3. „Lacustră”Ploaia, singurătatea, regresia; „un gol istoric”; tehnica repetiției și a golului.
  4. Cromatica, muzica, repetiția: tehnicile lui BacoviaCulorile-stări, „Decor”, „Amurg violet”; refrenul, versul scurt; „Stanțe burgheze”, prozaismul târziu.
3. Tudor Arghezi5 lecții
  1. Estetica urâtului și „Flori de mucigai”Baudelaire; închisoarea, „scrise cu unghia pe tencuială”; „Flori de mucigai” (1931) ca artă poetică și ca univers.
  2. „Testament” (1927)Arta poetică: cartea-treaptă, „cuvinte potrivite”, „slova de foc și slova făurită”, „din bube, mucegaiuri și noroi”; strămoșii și urmașii.
  3. „Psalmii”: căutarea și îndoialaCiclul psalmilor: credință și tăgadă, „Vreau să te pipăi și să urlu: Este!”; Dumnezeu absent; omul care se ceartă cu cerul.
  4. Iubirea și „boaba și fărâma”„Melancolie”, „Toamna”; universul mic („Cărticica de seară”, „Hore”); „Zdreanță”; jocul și duioșia.
  5. Limbajul arghezianAmestecul de registre, cuvântul concret, „materia” verbului; inovația și tradiția formei.
4. Lucian Blaga5 lecții
  1. Expresionismul și filozofia lui BlagaExpresionismul; cunoașterea paradisiacă și luciferică; misterul; „Trilogia culturii”.
  2. „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” (1919)Arta poetică din „Poemele luminii”: lumina mea / lumina altora; a spori misterul; versul liber; antiteza.
  3. „Poemele luminii” și „Pașii profetului”Vitalismul, „Lumina”, „Gorunul”, „Dați-mi un trup, voi munților”; panteismul, marele anonim; expresionismul deplin.
  4. „În marea trecere” și „Lauda somnului”Tristețea metafizică, „Sufletul satului”, „Paradis în destrămare”; satul ca centru al lumii; somnul, tăcerea.
  5. Metafora revelatorie și stilul lui BlagaMetafora plasticizantă și revelatorie („Geneza metaforei”); imaginile, versul liber, apoi versul clasic („Nebănuitele trepte”).
5. Ion Barbu4 lecții
  1. Etapele poeziei lui Ion BarbuParnasiană, baladică-orientală, ermetică; matematicianul Dan Barbilian.
  2. „Riga Crypto și lapona Enigel”Balada în ramă: menestrelul, nunta; Crypto (ciuperca, umbra) și Enigel (soarele, nordul); alegoria cunoașterii; „luceafărul întors”.
  3. „Din ceas, dedus…” („Joc secund”, 1930)Arta poetică ermetică: „nadir latent”, oglinda, „cântec încăpător”, „harfe răsfirate”; poezia ca lume purificată.
  4. Ermetismul: „Timbru”, „Oul dogmatic”; cum se citește BarbuSintaxa eliptică, termenii matematici și orientali, simbolurile; metoda: dicționar, sintaxă, mit; „Ritmuri pentru nunțile necesare”.
6. Avangarda și fronda5 lecții
  1. Avangarda europeanăFuturismul, dadaismul, suprarealismul, expresionismul, cubismul, constructivismul: ruptura, manifestul, experimentul.
  2. Avangarda românească: reviste, autori, specificUrmuz, Tzara, Vinea, Voronca, Bogza, Sașa Pană, Gellu Naum, Gherasim Luca; revistele; specificul.
  3. Manifestele: „Manifest activist către tinerime” (1924), „Aviograma”Vinea, Voronca: ce cer, cum sună; retorica manifestului; pictopoezia; Tzara și „Manifestul Dada” (1918).
  4. Urmuz, „Pagini bizare”„Pâlnia și Stamate”, „Ismaïl și Turnavitu”, „Algazy & Grummer”: absurdul, parodia clișeului, personajul-obiect; precursor al lui Ionescu.
  5. Fronda în literatura interbelică: studiu de caz (CD A)Eugen Ionescu, „Nu” (1934); Steinhardt, „În genul… tinerilor”; Bogza, „Poemul invectivă”; procesele; sensul frondei.
7. Literatura și muzica; identitatea culturală4 lecții
  1. Limbajul literaturii și limbajul muziciiSunet și sens; ritm, tempo, temă, variațiune, contrapunct; ce împrumută poezia și ce nu poate.
  2. O temă în literatură și în muzicăDoina; liedul și romanța (Eminescu pus pe muzică); Enescu și folclorul; textul cântat.
  3. Identitate culturală în context european: texteleLovinescu, Călinescu, Ralea, Camil Petrescu, Rebreanu, Cioran, Vulcănescu, Blaga, Noica, Marino, S. Alexandrescu.
  4. Identitate culturală în context european: dezbatereaMoțiunea, cele două tabere, argumentele, contraargumentele; eseul de reflecție; ce înseamnă azi.
8. Literatura sub comunism5 lecții
  1. Perioada postbelică: contextul (1945–1989)Instaurarea comunismului; cenzura, Uniunea Scriitorilor; etapele; 1989.
  2. Proletcultismul și realismul socialistDoctrina; temele impuse; formulele; A. Toma, Dan Deșliu, Beniuc, Tulbure; poezia unei religii politice (Negrici).
  3. Literatura aservită ideologiei comuniste: studiu de cazCe se citește, cum se analizează (limba de lemn, clișeul, retorica), ce a însemnat pentru scriitori.
  4. Rezistența prin cultură: cenzura, evazionismul, literatura de sertarCercul Literar de la Sibiu; închisorile (Steinhardt); estetismul ca refuz; sertarul (Blaga, Voiculescu).
  5. Generațiile postbelice și dezghețulGenerația războiului, generația 60, 70, 80; neomodernismul ca recuperare a interbelicului.
9. Poezia postbelică8 lecții
  1. Doinaș și Radu Stanca: baladescul„Mistrețul cu colți de argint”; „Lamentația Ioanei d'Arc”; Cercul de la Sibiu și „resurecția baladei”.
  2. Nichita Stănescu: „Leoaică tânără, iubirea”, „Către Galateea”„O viziune a sentimentelor” (1964): iubirea ca vedere; imaginea-șoc; „Galateea”: creatorul și creația.
  3. Nichita Stănescu: „În dulcele stil clasic”, „Necuvintele”Ironia și parodia formei clasice; „Necuvintele” (1969); „11 elegii”; „Noduri și semne”; limbajul ca temă.
  4. Marin Sorescu, poezia: ironie și demitizare„Singur printre poeți”, „Poeme”; „Shakespeare”, „Trebuiau să poarte un nume”, „Am zărit lumină”; „La Lilieci”.
  5. Ana Blandiana și Ileana MălăncioiuBlandiana: „Persoana întâia plural”, „Eu cred”, „Totul” (1984); Mălăncioiu: „Către Ieronim”, poezia morții și a fricii; etica poeziei.
  6. Leonid Dimov și Mircea Ivănescu: onirism și oralitateDimov: onirismul estetic; Ivănescu: „mopete”, poezia-conversație; ce lasă generației 80.
  7. Generația 80: Cărtărescu, Mușina, Iaru, CoșoveiCenaclul de Luni; „Aer cu diamante”; „Poeme de amor”, „Levantul”; Mușina, „Budila-Express”; biografism, cotidian, ironie, intertext.
  8. Poezia postbelică: sinteză pe generațiiDe la baladesc la neomodernism, la onirism, la postmodernism: temele, limbajele, raportul cu interbelicul și cu puterea.
10. Romanul postbelic7 lecții
  1. Tipuri de roman în perioada postbelică: studiu de cazRealist-obiectiv, al obsedantului deceniu, mitic-fantastic, textualist, postmodern; Manolescu, „Arca lui Noe”.
  2. Marin Preda, „Moromeții” (I: 1955; II: 1967)Ilie Moromete și familia; satul înainte și după război; „timpul nu mai avea răbdare”; scenele; personajul-reflector.
  3. Marin Preda, „Cel mai iubit dintre pământeni” (1980)Victor Petrini; „era ticăloșilor”; iubirea; roman politic, de conștiință; persoana I.
  4. Romanul „obsedantului deceniu”: Buzura, Ivasiuc, BrebanAnii 50 revizitați; compromisul și conștiința; limitele cenzurii.
  5. Romanul mitic și fantastic: Bănulescu, Fănuș Neagu, Sorin Titel„Cartea Milionarului” (Metopolis); „Îngerul a strigat”; „Țara îndepărtată”; realismul magic al Bărăganului și al Banatului.
  6. Textualismul: Radu Petrescu, M. H. Simionescu, NedelciuȘcoala de la Târgoviște; Nedelciu, „Zmeura de câmpie”: textul care se scrie pe sine; autorul în text.
  7. Romanul după 1980: Adameșteanu, Cărtărescu, Groșan, Crăciun„Dimineață pierdută” (1984); „Orbitor”; „Caravana cinematografică”; „Pupa russa”; I. D. Sârbu, „Adio, Europa!”.
11. Dramaturgia postbelică4 lecții
  1. Teatrul absurdului: Eugen Ionescu„Cântăreața cheală”, „Rinocerii”, „Regele moare”; limbajul gol, clișeul, rinocerizarea; Ionescu, Beckett; rădăcina românească.
  2. Marin Sorescu, „Iona” (1968)Tragedie în patru tablouri; monologul; Iona în burta peștelui; „Răzbim noi cumva la lumină”; parabola condiției umane; „Setea muntelui de sare”.
  3. Teodor Mazilu și Matei VișniecMazilu: comedia cinismului; Vișniec: parabola, poezia, exilul.
  4. Parabola dramatică și comedia amară: sintezăDe ce parabola sub cenzură; teatrul ca loc al adevărului mascat; după 1990: Vișniec, teatrul tânăr.
12. Postmodernismul5 lecții
  1. Postmodernismul: conceptul și trăsăturileDupă modernism: ironia, intertextualitatea, parodia, fragmentul, metaficțiunea, biografismul, cotidianul; contra modernismului.
  2. Generația 80: Cenaclul de Luni, „Desant '83”, JunimeaCenaclurile, antologiile, revistele; poeții și prozatorii; „bătălia” cu generațiile vechi.
  3. Cărtărescu, „Postmodernismul românesc” (1999) și celelalte teoriiTeza; Lefter, Țeposu, Caiete critice; ce se dispută.
  4. Poezia și proza postmodernă: cum se citesc„Levantul”, „Poeme de amor”, „Nostalgia”; Nedelciu; semnele: citatul, jocul, autorul în text, cititorul.
  5. Literatura după 1990: jurnale, memorii, tendințe (CD A)Explozia jurnalelor; Eugen Simion, „Ficțiunea jurnalului intim”; generația 2000; revizuirile.
13. Istoria și critica literară; contextul universal3 lecții
  1. Forme ale istoriei și criticii literare: studiu de caz (CD A)Istoria literară, monografia, eseul, studiul, cronica, recenzia; ce face fiecare formă.
  2. Cărțile de istoria literaturii, după 1945 (CD A)Manolescu, Simion, Negrici, Crohmălniceanu, Zaciu; canonul postbelic și revizuirile.
  3. Curentele românești în context universal; texte universale în paralel (CD A)Sinopsisul XX; perechile: Bacovia–Verlaine/Trakl, Blaga–Rilke, Barbu–Valéry, Ionescu–Beckett, Cărtărescu–Borges; sincronia postbelică.
14. Lectură și interpretare4 lecții
  1. Cheile de lectură pentru poezia modernăTitlul, incipitul, simbolul central, imaginea-șoc, sintaxa, laitmotivul, finalul; ce e altfel la Barbu, Blaga, Nichita.
  2. Textele nonliterare pentru studiile de caz ale anuluiDoctrină, memorii și jurnale, studii: cum se citesc, ce dau, cum se citează.
  3. Compararea propriei interpretări cu ale colegilor și ale criticilorLectura critică și creativă; cum se confruntă trei lecturi ale aceluiași poem; criteriile; „interpretare validă”.
  4. Prezentarea operei autorului preferat; prefața (CD A)Prezentarea orală: reperele, textele, argumentul preferinței; prefața: rol, structură, ton.
15. Norma limbii: exprimarea corectă și nuanțată12 lecții
  1. Norma literară și variantele libere: DOOM3Ce s-a schimbat în 2021; variantele admise; cum se verifică o formă; greșelile frecvente în eseu.
  2. AnacolutulRuperea construcției sintactice; cauzele; repararea; anacolutul ca procedeu (Caragiale).
  3. Confuziile paronimicePerechi periculoase; atracția paronimică.
  4. Pleonasmul și tautologiaPleonasmul: repetarea sensului; tautologia ca greșeală și ca procedeu.
  5. CacofoniaAlăturări supărătoare; cum se evită; „virgula” nu e soluție; cacofoniile admise.
  6. Adecvarea și inadecvarea stilisticăRegistrul greșit pentru situație; inadecvarea ca efect comic și ca eroare în bacalaureat.
  7. Punctuația și justificările ei sintacticeVirgula (unde da, unde nu), punctul și virgula, două puncte, linia de dialog, ghilimelele, parantezele.
  8. Punctuația și justificările ei stilisticePunctele de suspensie, semnele exclamării și întrebării, linia de pauză, absența punctuației; punctuația ca partitură.
  9. Denotație, conotație, figuri de stil: recapitulare pentru poezia modernăSensul în context la Arghezi, Blaga, Barbu, Nichita; figurile moderne: imaginea-șoc, oximoronul, metafora absolută.
  10. Deixis și anaforă (CD A)Deixis: cuvintele care trimit la situația de comunicare; anafora gramaticală: reluarea unui referent; rolul în coerență și în poezie.
  11. Noutăți în conceperea Gramaticii Academiei (CD A)GALR (2005, 2008) față de gramatica tradițională: complementul prepozițional, circumstanțialele, clasele de cuvinte; GBLR (2010).
  12. Sintaxa: recapitulare și sistematizare (CD B)Propoziția și fraza; funcțiile sintactice; subordonatele; coordonarea; contragerea și expansiunea.
16. Discursul: publicistic, politic, de specialitate; dialogul5 lecții
  1. Discursul publicisticGenurile, structura, mărcile, procedeele; presa interbelică (Arghezi pamfletar) și de azi.
  2. Discursul politicStructura, procedeele, manipularea; de la Maiorescu și Delavrancea la discursul de azi; cum se analizează critic.
  3. Dezbaterea în spațiul public și în spațiul privatPublică și privată: ce diferă; dezbaterea televizată și capcanele ei.
  4. Regulile unui dialog / unei polemici civilizateArgumentul, nu persoana; citarea corectă a adversarului; dreptul la replică; polemici celebre ca modele și contramodele.
  5. Discursul și limbajele de specialitate, în legătură cu o epocă (CD B)Religios, administrativ, didactic, juridic; limbajul de specialitate sub comunism și după; documentele.
17. Redactare, documentare, argumentare, oral7 lecții
  1. Etapele redactării: analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseuReluare, pentru bacalaureat: cerința, planul, ciorna, redactarea, revizia; ce cere fiecare tip; greșelile care costă puncte; timpul.
  2. Eseul structurat de bacalaureat: particularitățile unui textEseul de 400 de cuvinte: construcție, temă și viziune, relația dintre două personaje; cerințele-tip și cum se acoperă.
  3. Eseul argumentativ: de la temă la tezăTeme ale anului; teza, argumentele cu dovezi, contraargumentul, concluzia; textul argumentativ de la bacalaureat (150 de cuvinte).
  4. Tehnici de documentare: fișe, sinopsis, surseReluare aplicată la studiile de caz ale anului; evaluarea surselor; internetul academic.
  5. Raționamente specifice domeniilor de specializare (CD A/B)Cum argumentează criticul, istoricul, pedagogul, teologul, juristul; un exemplu din fiecare, pe textele anului.
  6. Interpretări și judecăți de valoare în critică: evaluarea lorCanonul și revizuirile; cum se cântărește o judecată; judecata proprie despre un autor postbelic.
  7. Prezentarea orală a rezultatelor unei documentăriStudiul de caz al anului în fața clasei; monologul; ascultarea și opinia; conversația; evaluarea; adecvarea.

Un parcurs pe care îl construim pas cu pas

  • Înțelege

    Explicații și exemple rezolvate pentru ideile cursului.

  • Exersează

    Încearcă singur și cere un indiciu când ai nevoie.

  • Consolidează

    Revino la ce merită exersat și urmărește ce ai înțeles.

Cursuri înrudite